vineri, 24 octombrie 2008

Ce a mai ramas

Spune-mi, ce-a mai ramas in loc de suflet si cu ce pret?
Am pornit la drum pur precum lumina
un copil cu scantei in ochi care nu stia ce-nseamna vina
cautand iubirea si stima si cum nu stiam sa lovesc viata m-a lovit prima
si am aflat ca nu e prea rau sa nu fi om sa fi prea om e crima
si uite-asa a picurat un pic de negru in esenta mea
pentru ca ceilalti nu dadeau doi bani pe decenta mea
si-atunci mi-am spus, „nu mai e loc de nimic sfant in lume"
ne pierdem printre ace, fumuri si glume
facute pe seama celor slabi
ne nastem sanatosi si-ncercand sa ne vindecam devenim bolnavi
vezi tu, viata e o strada, slab luminata plina de gropi,
plina de blocuri, gata sa cada ghici peste cine
plina de focuri gata sa arda pe oricine
plina de ochi gata sa vada orice slabiciune
plina de prosti ce inca asteapta raspunsul la o rugaciune
cat despre mine, nimic din tot ce misca nu ma mai misca
doar ura ma pisca din cand in cand facandu-ma sa strig ura
si azi o sa ma vand in rest acelasi praf doar in alt vant
si nici eu nu mai sunt acelasi
si nici nu mai stiu cine sunt ...


Veritasaga


FOARTE ADEVARAT * straight face*


Un comentariu:

fallen spunea...

ca de obicei, frumos si din pacate adevarat